marți, 18 noiembrie 2014

Menage a trois



Un tânăr cu sindromul Down se holbează rânjind pervers la o poză cu o femeie din Click în faţa chioşcului de ziare din staţia de autobuz. Mă-sa îl corectează grijulie, întorcându-i ziarul pe care tânărul îl ţinea invers.


joi, 6 noiembrie 2014

Alegători noiembrie 2014


Când văd câţi imbecili sunt în tabăra lui Iohannis înţeleg cum de are Ponta atâţia votanţi. Cretinii ăştia cu drept de vot sunt interschimbabili.


sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Curcubeul ororilor



185. Vânjosul Marco va executa sentinţa fără sa se lase rugat. I se dă pe mână Agathe, căreia îi leagă mai întâi mâinile la spate. Pe urmă o sileşte să îngenuncheze pe marginea divanului, cu coapsele desfăcute: o apleacă în faţă ca să aibă la dispoziţia lui fesele şi şanţul dintre ele cât mai lărgit. Mădularul sculat e foarte gros, dar cu puţină vaselină şi-l vâră fără dificultate în orificiul anal. Condamnata ţipă mai mult de formă, atât de slab încât cel care o violează intră la bănuieli: „Ai fost deja futută în cur, putoare mică!” – „Nu, domnule, vă jur că nu. O călugăriţă ne-a vorbit, la şcoala noastră de logodnice model, despre această practică, pentru că domnii o impun deseori tinerelor lor soţii. Doar am încercat între noi, în dormitor, cu morcovi cruzi, şi am discutat ca să ne dăm seama dacă ar putea fi ceva plăcut.” – „Ei bine, astăzi nu va fi!”, spune Marco, sodomizând-o cu furie. Şi, pentru a fi sigur că n-o să aibă nici o plăcere, ca urmare a injecţiei de excitare libidinală, o trage de umeri spre el, permiţându-i lui Odile să-i biciuiască sânii cu o curea tăioasă, mânuită cu atâta vigoare, încât pielea fragilă se crapă aproape la fiecare lovitură. Ţipetele sfâşietoare ale studioasei eleve nu îngăduie de astă dată nici o ezitare asupra naturii lor.

 (Alain Robbe-Grillet – Un roman sentimental)

Etc. Şi mult mai mult!


joi, 30 octombrie 2014

Farmacii şi carduri de fidelitate



În urmă cu două săptămâni am intrat într-o farmacie să-mi cumpăr nişte vitamine. Costau 25 lei cu card de fidelitate, 27 fără card. Mi s-au părut scumpe. Am trecut strada şi am intrat în prima farmacie. Le-am găsit cu 21 lei. Am luat o cutie. Ieri am vrut să-mi iau încă o cutie din acelaşi loc. Am întrebat din nou cât costă. 27 lei, mi-a zis vânzătoarea. Lângă casa de marcat am observat o stivă de carduri de fidelitate. Amabilă, vânzătoarea mi-a scanat un cod de bare de la un card să mi le dea mai ieftine. Au costat fix 25 lei. Muie carduri de fidelitate!


luni, 27 octombrie 2014

Meditaţia pulii



M-am băgat în cadă cu gândul să mă vindec de durerea de spate şi de nervii acumulaţi la muncă. Baia e unul din lucrurile care mă relaxează cu adevărat. Influenţat de tot felul de tâmpenii citite şi auzite recent am zis să încerc un nivel superior de relaxare. Un fel de meditaţie. Am închis ochii şi mi-am propus să număr până la 50 fără să mă gândesc la nimic altceva. Până pe la 20 totul a mers brici, apoi n-a mai fost aşa uşor, îmi tremurau degetele, mi se mişcau pleoapele care parcă voiau să se deschidă independent de voinţa mea. M-am concentrat şi am reuşit să-mi stăpânesc mişcările acestea involuntare, precum şi gândurile. Pe la 35 însă am perceput nişte furnicături tot mai intense în zona inghinală, care s-au concretizat într-o supererecţie de care n-am mai scăpat nicicum până la 50.


luni, 20 octombrie 2014

Usturoi



Am fost şi eu miercuri la proiecţia specială a filmului Usturoi la Cinema Florin Piersic.  Comedy Cluj din nou deci. Sala plină până la refuz, blogosfera clujeană  era atât în sală, cât şi pe genericul filmului. Cu greu am găsit un loc decent unde să stau, se vede că Groparu a promovat extrem de bine tot acest eveniment.

Oricât de simpatic ar fi Radu Băzăvan, n-am cum să nu spun că am văzut un film prost. I-am dat nota 2 din 5. Pe scurt: un ghiveci kusturician încropit din resturi. Se vede foarte clar că producătorii acestui film l-au cârpit pe parcurs neavând idee dacă, cum şi când îl vor termina. Din punctul meu de vedere acest film ar trebui promovat ca film pentru copii (am aflat ulterior că a fost şi înscris la un festival de filme pentru copii, foarte bine). Cei doi copii din film sunt foarte bine aleşi! Şi ca să mai zic încă ceva de bine: scena mea preferată e cea cu ghicitoarea, singura care mi-a părut că depăşeşte puţin încropeala şi amatorismul (filmul e făcut în mare parte cu actori amatori ceea ce din păcate se vede). Ah, a mai fost şi o manea foarte bună în film!

Remarcabil însă succesul la public, n-ai cum să treci peste el. Explicaţiile desigur există: cumetrii bloggeristice, prostia generală, aşteptările mari – unii oameni vin porniţi să radă şi nimic nu-i poate opri, poţi să le arăţi şi un floc cu căcat uscat pe el că ei o să cadă sub scaune râzând cu lacrimi. Prevăd un mare succes la public, mai ales în Ardeal, cu o promovare corespunzătoare. Să nu uităm că Garcea şi Oltenii a fost cel mai de succes film românesc în cinematografele de la noi, dacă nu mă înşel.

La plecare m-a enervat un păcălici din organizare care nu a vrut să ne lase să ieşim când s-a terminat filmul, pentru că urma o sesiune de Q&A şi cică dacă ieşim poate o să vrea şi alţii să iasă şi “nu dă bine”.

sâmbătă, 18 octombrie 2014

Din puţa gândirii



Dimineaţă la Pro TV. Un fotograf care le făcea poze copiilor dintr-o grădiniţă bucureşteană e suspectat că i-ar fi cerut unei fetiţe de 5 ani să se dezbrace pentru a o fotografia. Reporterul discută cu una dintre mămici:

-              Va îngrijorează?
-              Deocamdată nu. Mai ales că eu am băieţel.


Persoane interesate