luni, 28 decembrie 2009

Crăciunul - de Alfred Hitchcock

Îmi propusesem să nu scriu aci despre aşa ceva, însă Crăciunul ăsta nu putea trece nepovestit.

Anul ăsta am dezvoltat o nouă teorie: Moş Crăciun pedepseşte în două feluri. Felu' unu e când nu-ţi aduce nimic. Felu' doi e când ţi-aduce mai mult decât ai putea duce. N-am experimentat niciodată felu' unu, însă am experimentat din plin anul ăsta felu' doi.

Şi ca totul să fie mai dramatic, am avut parte de un început nesperat, cam cu o săptămână înainte de Crăciun, când am primit 2 sticle de rom de la mama lor din Cuba. Frumos, stilat, promiţător şi, aş spune chiar, suficient pentru un Crăciun decent, din care să înţeleg ceva cu mintea limpede. Dacă era Crăciunul în ziua aia, totul ar fi fost perfect. Am zis să pun băutura la păstrare întru savurarea ei de sfântul sfârşit de an (omu' când e mulţumit îşi poate permite să gândească pentru viitor). În ziua aia m-am mulţumit cu Biborţeni. Dar Moşu avea alte planuri, sticlele nu erau de la el, erau doar de la o foarte bună prietenă...

A doua zi, cum îmi intrasem deja în ritm şi ma obişnuisem cu fusul orar de vacanţă, mă bucuram de prima cafea pe la ora 1 jumate, fără niciun plan şi niciun scop, fără voinţă sau vreo dorinţă. Pur şi simplu stăteam, suspendată aşa într-o zi care n-ar trebui numerotată în calendar. Nu ştiu cât am fost eu astfel fericită, da' la un moment dat sună telefonul. Era Moşu, care a intrat cu bormaşina in zenu' meu. Îmi spunea c-o voce agitată că are un brad şi-l va folosi.
- Nu-mi trebuie, am luat deja câteva crengi. Mai mult decât suficient, zic eu politicos.
- Nu nu! Ţi-l aduc! Nici nu mă gândesc să mă refuzi! zice Moşu cu vocea gâtuită a celui care e pe cale să facă o surpriză plăcută. Are 3 metri!
- Cât mă???? Păi apartamentu' ăsta are 2 metri şi ceva!! Ce plm să fac cu monstru-n casă? Îl pun în diagonală?
- Păi acuma l-am luat... zice Moşu c-o voce din ce în ce mai mică. Ce să fac acuma, că n-am ştiut... Îl aduc şi-l pun eu cumva.
- NU!!! Oricum n-am unde-l pune. Lasă-l şi tu undeva, aruncă-l într-o curte, vinde-l, dă-l moca, scapă dracu de el.
- Nu pot. Şi nu mă ia niciun taxi. Iau metroul şi ţi-l aduc.
Incredibil. Intrasem în panică. În disperarea mea, păstrând totuşi o urmă de bunătate în spiritul Crăciunului, gasesc soluţia salvatoare. Şi pentru mine şi pentru Moşu. Îmi iau ţinuta de război (pantalonii de camuflaj şi bocancii) şi-un rucsac în care îndes un topor, un ciocan, o foarfecă şi-o pânză de bonfaier şi plec să-l aştept pe Moş la metrou. Apare el dezamăgit, iar eu nu pierd timpul şi-i spun planul. Deci, am târât bradul cât mai adânc în Parcul IOR, unde am folosit doar toporul şi pânza de bonfaier să-i tăiem moţul pe care l-am şi dus acasă, nu înainte de a integra în peisajul IOR restul de brad.
Epuizată de asemenea incident, dar mulţumită c-am salvat (încă o dată) situaţia, m-am reintrodus în zen cu juma' de sticlă de rom.

A treia zi, mă trezesc tot pe la prânz. Acelaşi ritual, cu o mică nuanţă: cafeaua nu era simplă, ci cu oleacă de rom. Bună prima cafea, da' ştiam reţeta, aşa că am mai făcut încă vreo 2. Apoi se făcuse deja spre seară şi-am zis că nu mai e prea devreme să beau un rom. Rememorând cele întâmplate cu o zi în urmă, cu scopul de a trage învăţăminte, se duse şi jumătatea optimistă a sticlei de rom. Acum totul era trist, aşa că m-am culcat.

A patra zi m-am trezit c-un presentiment. Aşa că atunci când a sunat telefonul şi-am auzit vocea Moşului n-am fost surprinsă.
- Juma' de porc. Vin cu el. Pa.
Doamne maica domnului!!!!!!!!!! Asta nu poate rămâne aşa. Dau bip. Sună Moşu:
- Nu-l aduce te rog, te rog din tot sufletul. Ştii că nu mănânc porc! Te rog, nu!
- Hai că am greutate, ajung în juma' de oră. Pa.
Dau bip. Sună Moşu:
- Nu-ţi dau drumu' la uşă, să fie clar!
- L-aduc! Pa.
Îl sun pe Moşu:
- Te urăsc! Eşti mai animal decât ăla pe care-l aduci!
- Bine. Pa.
Până a ajuns Moşu, am desfăcut a doua sticlă de rom şi-am băut direct din ea. Apoi a ajuns şi el, fără suflare aproape, cu ochii ieşiţi din orbite. Scoate jumătatea de monstru din sac şi-o pune pe masă. Eu stăteam pe un scaun în faţa mesei, el se trânteşte pe celălalt scaun din faţa mesei. Eu boceam şi beam, el se uita descumpănit la mine şi bea tot din sticla mea. Ne-am făcut muci eu cu Moşu, acolo lângă arătarea care se uita la noi cu singurul ochi din jumatea de cap şi rânjea cu dinţii de la singura falcă. O copită depăşea masa, lucru care ni s-a părut nouă, spre final, un semn de amiciţie şi-am dat noroc cu ea.

A cincea zi am dat porcu' de pomană prin vecini. Am primit cozonac la schimb. Bun. Toate păreau că intră-n normal. Fals! Aşteptam nerăbdătoare comanda de la un magazin online. Care comandă ajunge într-un final. O iau, plătesc, mulţumesc, sărbători fericite, haide pa că vreau să ma bucur şi eu în linişte. Desfac, găsesc o sticlă de vin CA-DO! Desfac şi celălalt pachet, muie CA-DO! Au încurcat comanda, aveam un căcat în loc de un diamant. M-am certat, n-am rezolvat. Am băut sticla CA-DO.

Am mai fost la supermarket că aveam de toate, numa' băutură nu mai era.

Asta mi-a făcut Moşu anul ăsta. La anu' sper să experimentez felu' unu de care aminteam la început.

7 comentarii:

  1. Ai dat comanda la emag? Ca am primit si eu CA-DO, o sticla de vin alb..naspa. Data viitoare le las un comment la comanda, sa trimita naibii vin rosu.

    Haha. Pa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, eMag. Chiar acum am reluat cearta cu ei. Vinu' naspa da. Nu mai comand in veci de la ei!

    RăspundețiȘtergere
  3. foarte tareeeeeeee!
    mi-e mila de tine, sincer.
    oricum, altfel nu ai fi avut o asemenea poveste.
    incearca si la alte supermarketuri, sigur gasesti alcool. si daca nu, poate la o benzinarie.:D
    un an nou linistit!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. milf draga,
    ziceai sa trec cu cadoul.io am pregatit un porc de trei metri si o juma de brad. da vad ca tu-i injuri pe astia care vin cu bunatati.
    mai am juma de doua sticle de vodca.mai vin?

    RăspundețiȘtergere
  5. "mai am juma de doua sticle de vodca.mai vin"
    hotaraste-te. vodca sau vin? cu vodca te primesc, cu vin nu!
    cat despre porc, du-te cu el la Elena Carstea (cum mai comentam pe alt blog)

    RăspundețiȘtergere
  6. Mersi pentru ca ne-ai impartasit si noua pataniile tale si-ale Mosului, ca tare am mai... zambit. Aproape am ras, dar imaginea porcului taiat pe jumate mi-a adus aminte de copilarie. Bunicul avea porc > eu ajungeam sa-l plac, ca pe un animal de casa > tata il injunghia in gat de fata cu mine si apoi ma punea sa-l ajut la transat.

    RăspundețiȘtergere
  7. Priceless treaba cu porcul. Mi-am si imaginat. Ah, atat de filmic.

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate