sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Dacă într-o noapte de iarnă un călător...

...ar lua trenul din gara A spre gara B? Şi, să zicem că ar avea de parcurs 300 de km, la o viteză a trenului de 100 km/h, în cât timp ar ajunge la destinaţie? Dacă tu, Cititorule trecut de clasa a 2a, te grăbeşti să faci împărţirea, iar rezultatul e 3, atunci mai bine l-ai lăsa pe fratele tău de grădiniţă s-o facă. Dacă acestuia din urmă îi dă 8, atunci are toate şansele să înceapă o frumoasă carieră la CFR (sau BEC). Iar tu, Cititorule, ai toate şansele să ajungi, ca şi Călătorul, un simplu încuiat tributar matematicilor inferioare.

Românii au multe bagaje, da' cel mai voluminos e bagajul de cunoştinţe. Cunoştinţe pe care le sună în caz că trenul se opreşte brusc în pustietate. Abia când epuizează bateria telefonului, românul devine solidar.

Cum nimeni nu s-a gândit că staţionarea trenului într-un loc nedenumit oficial "gară" ar necesita explicaţii, oamenii au început să se adaptaze şi să lucreze în echipă. Primul pas a fost calmarea nervilor cu ajutorul ţigărilor, ceea ce a adus cu sine o fragilă relaxare. Pe acest fond, mintea a început să lucreze şi primele idei au luat naştere: s-au organizat grupurile de acţiune LOST şi RĂTĂCIŢI ÎN PANAMA (pe care-l conducea un om, deoarece nu s-a găsit în acel tren o făptură la fel de ştirbă şi de vizibil retardată ca Dl. Gheorghe). Aceste grupuri au decis explorarea pustietăţii în scopul identificării coordonatelor geografice, precum şi efectuarea unei misiuni de identificare şi salvare a eventualilor supravieţuitori din rândul personalului CFR. Călătorul nu s-a alăturat niciunui grup, preferând să moţăie, deoarece era noapte, iar noaptea se doarme.

O altă echipă era cea a intelectualilor. Aceştia au organizat un workshop cu tema: Personaje ale literaturii universale - posibile reacţii în contextul dat. Desigur, cele mai invocate au fost Anna Karenina şi Penelopa. Oare Karenina ar fi renunţat la sinucidere, în condiţiile în care trenul aşteptat ar fi întârziat? Este Penelopa un model de comportament în astfel de situaţii? Ce semnifică trenul în literatura universală? Oare Doamna Bovary ar fi făcut o criză de bovarism dacă s-ar fi aflat într-o astfel de situaţie? Călătorul se chinuia în continuare să adoarmă.

În fine, gaşca panicarzilor îşi desfăşura activitatea pe baza unor date istorice, cum ar fi trenurile naziste care duceau condamnaţii la moarte în pustietate, unde erau ucişi. Alţii aminteau de Expresul groazei, iar alţii de terorişti.

Cum aproape toată lumea coborâse şi păzea trenul, deus ex machina le-a jucat o festă tuturor acestor cârtitori. Trenul s-a urnit din loc pentru câteva secunde. Toate grupurile şi echipele menţionate au fost asimilate de gaşca panicarzilor. După care trenul s-a oprit, căcându-se probabil pe el de râs. Toată lumea a urcat la bord, şi, în scurt timp, din cauza unor chestii chimice pe bază de endorfină eliberată la sperietură, toţi dormeau.

Călătorul a ieşit pe culoar la o ţigară. Un sentiment de mărire şi atotputernicie îl cuprinse. O populaţie întreagă adormită era sub puterea lui. Simpla lor paralizie era mai satisfăcătoare decât orice gest pe care l-ar fi putut face împotriva lor. Să fumezi o ţigară şi să ai la picioare o lume!

Călătorul îşi reluă locul şi, exact în clipa în care adormi, trenul se puse în mişcare. După o oră erau în gara B.

5 comentarii:

  1. "Oare Karenina ar fi renunţat la sinucidere, în condiţiile în care trenul aşteptat ar fi întârziat?" - genial, o sa te urasc pentru ca nu am scris eu fraza asta :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. d-acuma du-te la mare cu masina.


    cemah

    RăspundețiȘtergere
  3. mi-a placut si cartea al carei titlu l-ai shutit, si povestea ta :)
    am si eu cateva povesti de groaza cu CFR, oprit noaptea pe undeva pe munte, fara lumini, cu personaje alergand prin tren, cu urlete salbatice si "stai ca te omor". Erau niste unii de la o scoala de corectie, care nu stiu ce cautau in tren in timp ce trenul stationa foarte zen undeva intr-un defileu. Angajatii CFR evident ca isi faceau exercitiile yoga undeva feriti de privirile indiscrete ale calatorilor speriati de urletele din intuneric. Si nu-i singura, mai am din pacate. CFR sux.

    RăspundețiȘtergere
  4. io am si povesti frumoase cu CFR. de exemplu cand am petrecut un revelion in tren, inzapeziti, sau cum am fost pazita cu pusca intr-o gara unde ma dadusera jos ca n-aveam bilet =))

    RăspundețiȘtergere
  5. Parca ai fost elev al lui Tolstoi.. atata drama ai pus in cuvinte.

    RăspundețiȘtergere