marți, 2 martie 2010

Don Quijote urban


de Vuk

Sâmbătă dimineaţa, Bucureşti, staţie de autobuz. Din troleul 90 coboară grabită şi foarte veselă o bătrânică. Basma pestriţă, broboadă verde, haină, înc-o haină, şosete - 3 bucăţi, ghete Wrangler. Se sprijină într-un toiag noduros lucios cu care discută aprins. Îi explică ce are de făcut şi imediat începe să lovească violent un coş verde de gunoi agăţat de un stâlp. Îl bate cu ură, îl loveşte repetat, ţipă la el şi-l ceartă foarte tare. În cele din urmă coşul cade răpus de bătrânica învingătoare, care, foarte fericită, râde isteric şi-şi învârte toiagul deasupra capului precum o sabie.

5 comentarii:

  1. Cam tarziu sa citeasca asa ceva.. Pe de alta parte, iti dai seama ce facea daca descoperea cartea inainte?

    RăspundețiȘtergere
  2. aveam si io un amic care cand era beat muci se batea cu cosirile de gunoi... o fi imbatranit si si-a schimbat sexu :))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Dap. Io's. Peste 5 ani. Fara basmaua verde. Deja am simptoame. De fiecare data cand se urca cineva in autobuz am impulsul de a zice "buna ziua, bine'ati venit". La metrou e deja foarte nasol ca's multi da' deodata. Am devenit excesiv de politicoasa si e periculos.

    RăspundețiȘtergere