sâmbătă, 13 martie 2010

Recuperatorii


Am trecut prima oară pe lângă curtea lui în urmă cu 6-7 ani. Pe vremea aia creştea porci. Puţea în tot cartierul, casa lui fiind între blocuri. O casă aparent normală. Am aruncat un ochi peste gardul de tablă şi am fost pedepsit imediat: “ce te uiţi mă? fută-te dumniezooooooooooooooooo!!! O vreme nu m-am mai uitat deloc, mi-e frică de genul ăsta de nebuni care-s în stare să-ţi dea cu sapa-n cap din senin şi care stau resemnaţi 20 de ani la puşcărie, după ce au apărut în prealabil la Ştirile de la ora 5.

Nu mi-a luat mult să constat că are doi copii, care azi au aproximativ 17-20 de ani, seamănă foarte bine, posibil gemeni, înalţi ca el. Sunt îmbrăcaţi aproape la fel, cu nişte haine ponosite, dar nu murdare, aduse parcă din anii 80 cu maşina timpului. La fel e îmbrăcat şi el, tatăl lor, cu care merg toată ziua la adunat cu cărucioarele. Adună în principal deşeuri lemnoase şi sticlă de pe la gunoaie: uşi, geamuri, mobilier stricat şi le stivuiesc în curte. Chiar dacă a supraînălţat gardul, montând deasupra celui de tablă nişte cadre metalice dreptunghiulare cu arcuri, obţinute din canapele, tot se pot vedea stivele de deşeuri frumos aranjate. Copiii, dacă au fost vreodată la şcoală, nu cred c-au facut mai mult de 8 clase. Într-o vreme, aveau două biciclete la fel. Mai nou s-au întors la cărucioarele alea cu care duc gunoaie. Mamă n-am văzut. El se ocupă mai nou cu afumatul de slănină, după cum scrie pe o bucată de carton agăţată de poartă. La câte lemne din gunoaie are, nu mă mir.

Am trecut recent pe lângă curtea lui. Era în faţa casei. Se întorsese de undeva şi a văzut în faţa porţii, pe trotuar, două ghemotoace de hârtie. Le lovea nervos cu piciorul în încercarea de-a le arunca în stradă. Făcea curat în faţa casei.

9 comentarii:

  1. Sau în Băniasa Hills. Bine, la noi fiecare cvartal de blocuri isi are nebunu' lui. La mine'n bloc am o tanti care se refugiase de ziua femeii langa caloriferu' de la intrare si'a scuipat'o pe vecina de la 7 ca de ce nu ne merg caloriferele'n scara.

    RăspundețiȘtergere
  2. il aveam si io pe asta cu casa intre blocuri in copilarie. porecla lui era, evident,"Nebunul".
    tin minte cand il alintam in cor toti copiii de dupa gard cum o aruncat cu ditamai bolovanu dupa noi si o spart parbrizul unui aro de mare succes.

    RăspundețiȘtergere
  3. nebuna de la beius a murit arsa de propriile gunoaie. a fost primu mort pe care l-am vazut.

    RăspundețiȘtergere
  4. In spiritul bunei vecinatati fa-i cadou o farfurie mare de melci ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. eu aveam o nebuna care statea in blocul de langa scoala. tipa toata ziua, de dimineata pana seara: hotiiiii!!! aaaaaaaaaa!!!

    odata, desi era frig afara, un coleg a intrebat-o pe profesoara daca putem sa deschidem geamul "ca sa ne aerisim", dar de fapt era special ca sa o auzim si sa radem :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Mai, nu se poate face cumva ca sa apara autorul postului la inceputul lui, nu la sfarsit? Ca cites de un sfert de ora blogul si sunt mereu in confuzie; cine scrie, Milk sau Petrov? :)

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate