duminică, 28 august 2011

Mircea Eliade - Cameleonul istoriei


“Cauza nonviolenţei v-a cucerit deci inima şi spiritul...” îi spune Claude-Henri Roquet într-una din convorbirile lor, publicată în 1978. „Şi cea violentă! răspunde Eliade. De pildă am auzit vorbind, într-o zi, un extremist şi i-am dat dreptate. Înţelegeam foarte bine că trebuie să fie acolo şi câţiva violenţi.”

(Florin Ţurcanu – Mircea Eliade. Prizonierul istoriei)

Cartea asta, ca orice carte de genul ăsta, trebuie citită cu anumite rezerve, însă un plus de greutate, pe lângă bibliografia vastă, i-l dă faptul c-a apărut la Humanitas, care l-a pupat mereu în cur pe Eliade, se ştie bine de ce.

2 comentarii:

  1. Am observat si eu ca Humanitas-ul nu prea publica carti critice la adresa generatiei '27. Negativ despre Eliade, a fost tradusa la Polirom o carte scrisa de un francez, Daniel Dubuisson, cu titlul Mitologii ale secolului XX. Poate deja ai citit-o.

    RăspundețiȘtergere
  2. nu, dar am impresia ca e citata si-n cartea asta.

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate