joi, 18 octombrie 2012

Micile bucurii ale vieţii 6



După două ore de muncă aproape terminasem. Am îndesat bine legumele în butoiaşul  din plastic alb străveziu, am turnat apă călduţă cu sare peste ele. M-am uitat la ele aşa colorate cum erau şi m-a luat o bucurie tâmpită că tot luam butoiaşul, îl pipăiam şi-l mutam dintr-un loc în altul numai să-l simt aşa cald şi plin de promisiuni.


15 comentarii:

  1. plasticu nu e bio, butoiaşu trebuia să fie de dud. şi legumele, evident, prune.

    RăspundețiȘtergere
  2. a, şi vezi că mai ai numa o viaţă, petronius, să nu pui tot varză la murat în ea.

    RăspundețiȘtergere
  3. micile bucurii ale intelectualului. e prima data cand pui muraturi P.?

    RăspundețiȘtergere
  4. i-ai spart pe ăia de la paprika tv. te aşteptăm şi pe taraf.

    RăspundețiȘtergere
  5. apropos, milfa cum mai stă cu castraveţii? muraţi, bestie... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. acu´mneah daca ai avea butoias de dud ar fi pacat sa nu pui palinka in el, da´tot m´as uita dupa niste borcane de sticla de 10 l, cica plasticu´ngrasa.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dacă ai futut în noaptea dinainte, o să ţi se moaie murăturile.
    Ia-o mai uşor, că ţi se bălesc.

    RăspundețiȘtergere
  8. Poporul român respinge aceste perversiuni decadente, aşa că tradiţia noastră populară nu face referire la vreo legătură între muie şi tăria murăturilor. Întreabă un popă catolic, protestant sau un rabin.

    RăspundețiȘtergere
  9. ai fost la plesu petrov? a avut azi conferinta la fspac si ma tot uitam dupa tine sa vad daca depistez un individ cu preferinta pentru cacat.

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate