miercuri, 10 octombrie 2012

O zeloasă



- Nu vă supăraţi, ce pozaţi aici? m-a întrebat zâmbind strâmb femeia urâtă cu permanent îmbrăcată în uniforma gardienilor pulici care păzea locul respectiv.

- Gardul.

- Cum adică?

- Îmi plac scândurile din gard.

- Poftim?

- Îmi place TEXTURA scândurilor!

- Da’ sunteţi fotograf? Cu asta vă ocupaţi?

- Nu.

Înainte de-a pleca i-am arătat pozele ca s-o liniştesc. Nu, nu eram vreun infractor care poza prin gard, nu eram nici un profesionist. Dar ce puteam fi oare?!


2 comentarii:

  1. deci cum ar veni te uitai ca curca-n crengi

    RăspundețiȘtergere
  2. oahhahahhahha aveam si eu pe una la popicarie, parintii ei s´au chinuit vreo zece ani ca sa divorteze dar rupta din context nu se chinuia nimeni sa´i acorde oaresce circumstante; deci ca sa nu divaghez prea mult: cetateanca se reseta´n public cel putin o data pe zi si incepea sa´si caute constientu´cu deshtu´pe nara. cind il gasea, il rula discret pe buza´n jos si´l inghitea la loc. Abiea acum m´am prins ca ea de fapt era o artista si aprecia consistenta bilei de muci.

    RăspundețiȘtergere