joi, 29 august 2013

Despre rolul părinţilor, pe facebook


Io: ce mai face X?
N: nu stiu. eu nu tin legatura cu ea. o am la prieteni, dar nu vorbim.
N: mi se pare un copil scapat de acasa care a luat-o pe cai neortodoxe
N: eu sunt un om linistit tocmai pentru ca mi-au permis parintii sa fac ce vreau
N: de aia nu ma droghez,. nu fumez, nu sunt homosexual.


miercuri, 28 august 2013

Înapoi în lume


Un moş şi-o babă pe-o bancă. Superbătrâni! Moşul are în mână un radio ieftin cu baterii cu antena înfiptă-n aer. “I want to know what love is…” cântă cutiuţa.

Piaţă: la pepene galben mi-a dat pungă galbenă, la roşii pungă roşie.

Gară. Nevoit să trec prin pasaj că nu pot fugi pe la trecerile alea. O ţigăncuşă cu păr negru lung, uns, fustă albă mulată pe cur, tanga (inevitabil mă gândesc cât de des i-o fi spălând), bluză neagră, maxim 17 ani, mă abordează: “Facem ceva?” “Nu!”, îi zic. “Atunci îmi dai un leu?” “Nu.” Ultima curvă ţigancă de care am fost abordat a determinat primul articol de pe blogul ăsta.

Alt moş vorbeşte cu cineva la telefon, probabil cu nevasta, în legătură cu funcţionarii de la ceva ghişeu:  “Ştii că dacă nu beau, nu pot să mă cert cu ei!”

Eu aş fi râs dac-aş fi văzut un tip c-o pungă albă cu scris verde, de farmacie, într-o mână şi c-un bilet la 6 din 49 în alta, şchiopătând pe trotuar.

Se vede că mă fac bine, am început să mă uit după bani pe jos.

Tocmai m-am întors de la mall.



duminică, 25 august 2013

Antrenamente pentru viaţă


M-am oprit pe-o bancă într-un părculeţ pentru copii. Două fetiţe şi-un băieţel se jucau un joc de când eram eu mic, pe care l-am recunoscut, dar al cărui nume nu mi-l amintesc. Fetiţa cea mare era “împărăteasa” când am apărut eu, ceilalţi doi stăteau la o anumită distanţă în faţa ei şi o întrebau câţi paşi “le dă” (erau paşi înainte şi paşi înapoi cu denumiri diferite: “mămăligă”, “ de raţă”, “ de gigant” etc.) scopul fiind să ajungă la ea şi să devină la rândul lor “împărăteasă” (chiar şi băieţelului i-au zis tot împărăteasă). Citez:

Împărăteasă împărăteasă câţi paşi îmi dai dacă:
îţi aduc o mie de jeleuri.
îţi dau toate maşinile de firmă din lume.
îţi aduc toţi pompierii să te slujească.
îţi aduc toate rochiile de firmă.
îţi dau toate prinţesele.
îţi aduc toată planeta din lume.
îţi aduc toate blocurile zgârie-nori.
îţi dau toate tocurile de aur.

Brusc a început alt joc în care fetiţa mai mică zicea:

Diamond (Daimon?) spune:
Să vă ridicaţi cordeluţele!
Să vă ridicaţi ce aveţi!
Să vă rotiţi capurile!

Am plecat la rotitul capurilor că devenea prea interesant.

vineri, 23 august 2013

Happy end?


Un moş bărbos cu pălărie, cămaşă albă, pantaloni şi vestă bej, ochelari de soare, îmbrăcat deci foarte corect pentru această zi însorită, dotat cu baston, flirtează cu vânzătoarea blondă cu mărgele roşii de la chioşc:

- 45?
- Eh …
- 47?
- Mai pune zece…
- 57? Înseamnă c-aţi avut un bărbat care v-a ţinut bine!
- M-o ţinut. Până când o plecat cu alta! Haha!
………………
- Când ne mai vedem?
- Io-s tot p-aci la chioşc…



miercuri, 21 august 2013

Cât mai costă un picior rupt?


"manoperă" + medicamente + taxiuri = 180 euro *

*n-am inclus pierderi cu concediul medical (doar 5 zile de urgenţă, restul "boală obişnuită", adică 75%, şi n-a fost deloc boală obişnuită la mine)

sâmbătă, 17 august 2013

Desert


Am făcut prima prăjitură din viaţa mea. Clătite cu gem de vişine mai precis. Am căutat pe google “reţetă clătite” şi m-am ghidat după primul link. Felicitări pentru SEO, ţi-am uitat imediat numele dragă fată. Clătitele au ieşit destul de bune, doar pe trei le-am mâncat cu linguriţa. Le-am întors aruncându-le în aer. Ultima clătită a căzut înapoi în tigaie adunată toată în formă de pizdă. O pizdă cărnoasă gălbuie, o pizdă aproape perfectă din făină lapte şi ou, în mărime naturală. Ce să însemne asta oare, ce semn o mai fi şi acesta, oameni buni? Am uns-o cu gem şi am mâncat-o cu linguriţa. Arăta destul de pervers cu gemul ăla întins pe ea.


miercuri, 14 august 2013

Farmecul inefabil al filmelor proaste


Nu-mi iese din cap o scenă de film văzută aseară, am impresia că pe Universal, în timp ce butonam telecomanda înainte de culcare. Ocean, un iaht, pe punte un tip şi-o tipă terifiaţi se îmbrăţişează frenetic  privind peste bord din când în când. În apă doi bărbaţi, unul plin de sânge, celălalt, încercând să-l salveze pe rănit, îl trage înotând către iaht. În urma lor vine furibund un rechin mutant prevăzut cu două capete imense superfioroase şi dinţoase. Îi ajunge şi-i haleşte simultan. Fiecare cap pe câte unul. Magic! Publicitate.


miercuri, 7 august 2013

Domiciliu forţat. Divertisment


Youtube: “slăbirea, pe care îi sperie pe doctori…”

Film Caffe: întotdeauna am avut o slăbiciune pentru filmele proaste italiene de acest gen.

Fashion TV: oare fiinţele astea eterice pot avea orgasm?

Stand-up: e ca jazzul, de fiecare dată când îi dau o şansă, ajung la aceeaşi concluzie, e o mare labă!

Jazz: e bun când faci mâncare uneori, de exemplu eu am curăţat legume cu mare spor pe Herbie Hancock azi.

Saramago: prea multă Portugalie în cap.

Gheorghe Crăciun: ultima lui carte (Femei albastre) pare prima.

Digisport, Sport.ro, etc.: cei mai mediatizaţi oameni proşti de pe planetă. Şi invers.

TV 1000: după 1.00 a.m. dau filme erotice cu oameni care fac sex cu chiloţi pe ei. Nu-mi dau seama ce fel de suspension of disbelief o fi ăsta.

marți, 6 august 2013

Domiciliu forţat. Coşmarul jazz



Mă aflu într-o sală de repetiţii, e posibil să fie chiar la Casa de Cultură a Studenţilor. Cânt într-o trupă, la un instrument de suflat, un fel de trompetă, însă nu trompetă, ştiu că poate scoate şi sunete de trompetă dacă pun degetul undeva, cumva. Suntem 7-8 oameni, jumătate începători, între care şi eu. Şeful formaţiei, un tânăr cu faţă de chelner cinstit şi sfrijit, ne spune că dacă vrem să plecăm în turneu şi să facem bani trebuie să muncim mai mult şi că trebuie să venim şi a doua zi la ora 18:00 să mai repetăm, de data asta pe note. Realizez încurcat că nu ştiu să citesc notele muzicale şi hotărăsc să nu mai vin a doua zi la repetiţii. Trebuie să găsesc o soluţie să restitui instrumentele, primisem mai multe, aşa că decid să mă întâlnesc înainte de ora începerii repetiţiei cu unul din colegii începatori şi să le dau acestuia să le predea el, pentru că mie îmi e ruşine.


luni, 5 august 2013

Domiciliu forţat. De Foer


(Mă uit din pat la pătratul albastru de cer. Nu-mi doresc decât să plouă. Să plouă torenţial, să fulgere, să bată vântul, să intre aer răcoros cu miros de ploaie în casă. A plouat de două ori.)

He knew that I love you also means I love you more than anyone loves you, or has loved you, or will love you, and also, I love you in a way that  no one loves you, or has loved you, or will love you, and also, I love you in a way that I love no one else, and never have loved anyone else, and never will love anyone else.

(Jonathan Safran Foer – Everything is Illuminated)


Persoane interesate