joi, 29 mai 2014

Neputinţa de dimineaţă




Mi-a căzut lanţul fix în mijlocul străzii în timp ce traversam o intersecţie. Din fericire în capul coloanei ce se apropia era o maşină şcoală. Am apucat să văd asta în timp ce mă bălăbăneam, dădeam în gol la pedale ca un retardat în criză. Am ajuns cumva pe partea cealaltă, din inerţie. Ruşine, frică, groază. În această ordine greşită.



8 comentarii:

  1. Petrov, porti lant? Numai cocalarii poarta lant.

    RăspundețiȘtergere
  2. Proletariatul nu are de pierdut decât lanţurile

    RăspundețiȘtergere
  3. aaaaa aaaa aaaaa aaaaaa (lantul amintirilor)

    RăspundețiȘtergere
  4. ba, io intru des si scriu rar da' unde kkt e marghioala?

    RăspundețiȘtergere

Persoane interesate